Scăderea populației de sturioni

Reducerea numărului de sturioni din Dunăre este confirmată de scăderea rapidă a cantităților capturate.

Deoarece populațiile de sturioni din Dunăre nu au fost monitorizate pentru perioade lungi de timp, scăderea acestora este dificil de cuantificat. În general, evaluarea mărimii stocurilor de pești migratori în corpurile mari de apă nu este o sarcină ușoară. Sturionii din Dunăre prezintă populații cu o structură complexă și cicluri de viață diferite între bazinul Dunării și Marea Neagră.

Cu toate acestea, scăderea numărului de sturioni din Dunăre este confirmată de scăderea rapidă a cantităților capturate. Numărul de capturi de morun a scăzut pe Dunărea Mijlocie încă de la începutul secolului al XVI-lea, iar pescuitul sturionilor migratori din Dunărea Superioară a fost abandonat în secolul al XVIII-lea din cauza numărului redus al acestora. Dunărea Inferioară a rămas ultima redută a sturionilor până la începerea scăderii rapide din ultimele decenii.

În Bulgaria, capturile totale anuale au scăzut de la 63,5 t în anii ’40 la 25,3 t în 1995-2002. În România, acestea au scăzut de la 1.144 t în anii ’40 la mai puțin de 8 t în 1995. O scădere identică a numărului de sturioni a fost observată și în Ucraina. În ultimii 150 de ani, stocul de sturioni din Marea Azov a suferit o reducere dramatică. De fiecare dată, cauza scăderilor a fost pescuitul excesiv. Între 1927 și 2001, fabricile ucrainene au prelucrat 49.000 de tone de sturion. Astfel, între 1990 și 2011, numărul de sturioni din Marea Azov a scăzut de 120 de ori. Același scenariu s-a desfășurat în bazinul Mării Negre. Până în anii ’80, populația de sturioni a crescut datorită introducerii a peste 50 de milioane de pești tineri în Marea Neagră de către întreprinderea de repopulare a sturionului, Dnipro. Cu toate acestea, la sfârșitul anilor ’80, numărul de exemplare a scăzut la minimum absolut ca urmare a pescuitului și a braconajului necontrolat.

După cum s-a arătat și mai sus, motivele prăbușirii numărului de sturioni sunt complexe, dar lipsa de conștientizare și informare este una din cauzele aflate la originea celui mai important flagel, cel al pescuitului excesiv.