Săptămâna trecută a adus o veste bună pentru speciile de sturion care trăiesc în apele Mării Negre. Pe 9 aprilie 2020 a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 300 un Ordin care se referă la speciile marine din Marea Neagră aflate în pericol și la asigurarea protecției și conservării acestora**. Lista include nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus), șipul (Acipenser sturio) și morunul (Huso huso).
Lista urmează a fi transmisă Secretariatului Permanent al Mării Negre (parte din Convenția Mării negre), cu scopul de a fi inclusă în Cartea Roșie a Mării Negre, care este actualizată la fiecare 5 ani pe baza dovezilor științifice.
Prima Listă roșie pentru Marea Neagră a fost elaborate în 1999, iar pentru România în 2003 și apoi actualizată în 2007. Actualizările sunt efectuate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM).
ISTORIC
În anul 1992, se semna „Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării” (ratificată de România prin Legea 98/1992 pentru ratificarea Convenției privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 apilie 1992, publicată în Monitorul Oficial nr. 242 din 29 septmebrie 1992) de către Bulgaria, Rusia, Georgia, Ucraina, Turcia și România. Țările semnatare se angajau, pe de o parte, să ia măsuri pentru reducerea poluării în mediul marin, dar și să protejeze resursele vii marine și să acorde „o atenție deosebită evitării producerii de daune vieții marine și resurselor vii, în special prin schimbarea locului lor de viețuire și crearea de piedici în calea pescuitului și altor folosințe legitime ale Mării Negre, și în legătură cu aceasta vor acorda atenția cuvenită recomandărilor organizațiilor internaționale competente”.
La 14 iunie 2002, se semna un protocol privind conservarea biodiversităţii şi a cadrului natural al Mării Negre, ratificat de România în 2011 prin Legea nr. 218/2011 (publicat în Monitorul Oficial nr. 859 din 6 decembrie 2011 cu modificările și completările ulterioare) care se angaja să ia măsuri adecvate pentru restaurarea şi conservarea biodiversităţii în Marea Neagră în spiritul Convenţiei privind diversitatea biologică.
Acest protocol completează și, de fapt, aduce în plus Convenției Mării Negre partea de conservare a biodiversității. Evoluția aceasta reflectă modul în care a crescut conștientizarea problemelor de mediu, de la reducerea poluării la conservarea biodiversității, în raport și cu schimbările climatice care devin tot mai evidente.
În Conveție și în protocoalele adiționale sunt stipulate mai multe măsuri pentru protejarea, conservarea, îmbunătăţirea şi gestionarea într-un mod durabil şi ecologic raţional a zonelor cu o valoare biologică sau peisagistică specială: asigurarea faptului că speciile sunt menţinute într-o stare de conservare favorabilă, iar habitatele nu sunt perturbate; asigurarea faptului că speciile importante din punct de vedere economic, în special resursele marine vii, sunt folosite durabil; restaurarea şi reabilitarea zonelor deteriorate, caracterizate anterior printr-o mare biodiversitate şi valoare peisagistică; restaurarea şi menţinerea în bune condiţii a peisajelor cu valoare naturală, istorică, culturală şi estetică.
