În această lună vi-l prezentăm pe George Caracaș, Avocatul Sturionilor și specialist în cadrul WWF-România. Are 31 de ani și este parte a echipei WWF-România din anul 2012. Interesul lui George față de natură a început din adolescență, când a intrat într-un cerc de ecologiști în orașul natal, Tulcea. În prezent este mândrul proprietar a două pisici, iar activitatea sa profesională se află în zona de conservare a sturionilor din Dunăre, specie pe cale de dispariție.
Avocatul sturionilor este una dintre activitățile pe care le cuprinde proiectul „LIFE for Danube Sturgeons” și reprezintă legătura directă între pescarii locali și instituțiile responsabile pentru conservarea sturionilor. Avocații sturionilor sunt desemnați în toate țările proiectului: România, Bulgaria, Serbia și Ucraina.
Ce te-a atras la rolul de Avocat al Sturionilor?
M-am născut în Tulcea, un oraș de pe malul Dunării, așa că am avut întotdeauna o legătură specială cu fluviul. Întorcându-mă în trecut, amintirile cele mai vii din copilărie sunt despre vacanțele de vară petrecute cu bunicii mei în satul Jurilovca. Îmi amintesc de apă și mulți pescari venind în sat pentru a-și repara uneltele de pescuit, aducând cu ei povești captivante despre pescuitul pe Lacul Razim și în Marea Neagră.
În ceea ce privește întrebarea, ceea ce m-a atras la rolul de Avocatului Sturionilor, aș spune cu siguranță că a fost posibilitatea de a lucra cu pescarii și de a conserva sturionii. Îmi amintesc când am văzut prima dată un sturion, a fost în timpul uneia dintre vacanțele mele de vară, bunica mea m-a dus cu ea la pescăriile Portița și Periboina unde lucra. Acolo, pentru prima dată am văzut un sturion și am fost fascinat de peștele neobișnuit. Acum, sturionii din Dunăre sunt în pragul dispariției, din cauza supraexploatării, așa că trebuie să le oferim timpul necesar pentru a se redresa dacă vrem ca peștele gigant să se întoarcă, înotând în fluviul Dunărea.
În ce comunități aveți activități în cadrul proiectului?
Proiectul “LIFE for Danube Sturgeons” acoperă mai multe comunități de pescuit din România, iar Jurilovca este una dintre ele, ceea ce mă face foarte fericit și mult mai motivat. Din păcate, în ultimii 20 de ani, lucrurile din Jurilovca s-au schimbat dramatic. Acum au mai rămas doar câțiva pescari care se luptă să supraviețuiască și pescăria a fost demult închisă. Sper ca, prin activitățile proiectului, să putem crea o oportunitate pentru comunitatea locală de pescuit și să îmbunătățim puțin situația de acolo. Pe lângă Jurilovca, avem activități și vizite și în alte comunități de pescari cum ar fi Borcea, Fetești, Vadu Oii, Galați și Sfântu Gheorghe.
Care sunt principalele provocări ale Avocatului Sturionilor?
În calitate de Avocat al Sturionilor, trebuie să câștig mai întâi încrederea pescarilor locali, înainte de a face orice proiect cu ei. După aceea, este un efort constant pentru a le atinge așteptările, a nu-i dezamăgi oferindu-le promisiuni nerealiste. Îmi amintesc prima întâlnire cu șeful asociației de pescuit din Fetești. El mi-a spus că nu crede că proiectul nostru poate schimba ceva, dar cel puțin este bine că cineva este acolo pentru a-i asculta. Așa mi-au văzut rolul de Avocat al Sturionilor la început. Și trebuie să recunosc, este un rol provocator, deoarece pescarii sunt pesimiști în legătură cu viitorul lor. Ei cred că în câțiva ani nu vor mai putea să pescuiască și că astfel se va sfârși tradiția pescuitului în comunitățile lor. În prezent, pescuitul sturioninlor din Dunărea este strict interzis în România până în 2021.
Observați o schimbare a atitudinii pescarilor față de conservarea sturionilor?
Da, există o mai bună înțelegere a problemei și acceptare a măsurilor de conservare. Comunitățile sunt de acord, în general, că sturionii sălbatici sunt specii pe cale de dispariție și că trebuie protejați printr-o interdicție de pescuit. Cu toate acestea, interdicția ar trebui să vină cu unele compensații pentru pescari, pentru pierderile din pescuit. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă. Localnicii întâmpină dificultăți în găsirea de oportunități alternative de venit.
Ca o schimbare pozitivă, pot să evidențiez progresele realizate în ceea ce privește nivelul de cooperare între pescari și autoritățile respponsabile cu aplicarea legii. În primul proiect “Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”, care s-a derulat între 2012 și 2015, nivelul de cooperare a fost foarte scăzut, au existat momente de ostilitate. Acum, după câțiva ani de activități la nivel local și multe întâlniri între comunitățile de pescari și autorități, aceștia cooperează.
Care sunt subiectele dificile de comunicat comunităților de pescari?
După cum am spus deja, partea cea mai dificilă este să fii acceptat. Odată ce ai construit o punte de încredere, nu cred că există subiecte dificile de discutat, atâta timp cât ești cinstit cu ei și îți păstrezi promisiunile făcute, oamenii sunt deschiși să vorbească și să asculte.
Cât de importantă este educarea tinerei generații din comunitățile de pescari?
În opinia mea, este foarte importantă educarea și împuternicirea tinerilor, încurajarea acestora să devină cetățeni activi. A trăi într-o comunitate izolată poate fi destul de dificil, din cauza lipsei de oportunități și odată ce cresc, majoritatea sunt gata să plece din comunitățile de pescari. Prin educarea tinerilor despre valoarea naturii și despre modul în care putem folosi în mod responsabil resursele naturii, le oferim o perspectivă diferită. Scopul nostru principal este de a dezvolta în ei dragoste pentru natură și intoleranță față de orice nedreptate făcută acesteia. Sperăm că vor fi noua generație de Avocați ai Sturionilor.
