Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, la cererea WWF, a transmis situație a cazurilor de braconaj piscicol (cu trimitere la cazurile de sturion braconat) pentru perioada 2015-2019. Anul trecut, numărul dosarelor penale întocmite pentru încălcarea prevederilor legale privind protecția sturionilor este de 7, cea mai scăzută cifră pentru anii raportați.
De la începutul anului, vecinii noștri bulgari și ucrainieni s-au confruntat deja cu 2 cazuri de braconaj la moruni de peste 100 kg. În Bulgaria, peste 100 de carmace au fost confiscate în ultimele 3 luni. Un morun de 100 de kg a fost găsit prins în aceste carmace, din fericire viu. Iar Ucraina raportează captura unei femele de morun de 150 kg și 2 metri lungime, care se pregătea pentru depunerea icrelor. Sturionul a fost eliberat în Dunăre și s-a început urmărirea penală împotriva braconierilor.
În România, 53 de dosare penale în ultimii 5 ani
Potrivit datelor oferite de Poliţia de Frontieră Română, în perioada 2015-2019, au fost întocmite 53 de dosare penale pentru fapte ilegale privind regimul de protecție al sturionilor, reprezentând o medie de 0,62% din totalul infracțiunilor constatate. În 38 din aceste infracțiuni, au fost folosite unelte de tip plasă, dar au fost folosite și unelte tip setcă, avă sau chiar… mulinetă. Toate aceste cazuri au fost repartizate parchetelor de pe lângă instanțele aferente.
Speciile de sturioni braconate cu preponderență sunt cega și păstruga, dar apar și capturi ocazionale de morun și nisetru.
Astfel, din totalul de 1.112 infracţiuni de braconaj piscicol constatate în anul 2019, la nivelul întregii ţări, 7 au vizat capturile de sturioni. Două dosare penale au fost întocmite la nivelul judeţului Ialomiţa, în care a fost confiscată cantitatea de 118,7 specia morun şi 1 kg cegă. La Tulcea, alte două cazuri au fost instrumentate, cu o captură de 9,3 kg păstrugă și 47 kg cegă. Câte un dosar penal a fost întocmit și în județele Caraş Severin, Galaţi și Constanţa, unde au fost confiscate 15 kg cegă, 23 bucăţi cegă și, respectiv, 90 kg morun şi 40 kg icre.
Numărul dosarelor penale întocmite în 2019 pentru infracţiuni de braconaj care vizează speciile de sturion este cea mai scăzută cifră pentru anii raportați. Prin comparație, cel mai ridicat procent a fost înregistrat în anul 2017 – 1,92%, cu 14 cazuri din totalul de 727 infracțiuni de braconaj piscicol. Tulcea și Ialomița se află în topul județelor cu cele mai multe cazuri de braconaj raportate.
Menționăm că în temeiul prevederilor legale, Poliția de Frontieră Română are rolul de a asigura suportul specializat autorităților naționale cu competențe principale pe linia combaterii braconajului piscicol, și de exercitare a atribuțiilor specifice prin ”participarea la supravegherea, controlul şi asigurarea protecţiei şi conservării fondului cinegetic şi piscicol natural, prin prevenirea şi combaterea vânatului şi pescuitului ilegal, precum şi a exploatării ilegale a altor resurse biologice şi nebiologice din apele aflate în zona de competenţă”[1].
PERIOADELE CRITICE PENTRU STURIONI (RISC MAJOR ÎN CAZUL UNELTELOR DE PESCUIT ILEGALE)
Specialiștii din proiectul LIFE4DanubeSturgeon au întocmit un material informativ pentru autoritățile care se ocupă de controale la infracțiunile de braconaj piscicol, în care sunt prezentate metodele corecte de scoatere a sturionilor din apă, măsurare și documentare a cazului fără a pune în pericol viața peștelui.
Sturionii, cu excepția cegii (Acipenser ruthenus) care trăiește numai în Dunăre, migrează din Marea Neagră în Dunăre în două perioade din an – în octombrie și februarie. În acest sens, controlul asupra uneltelor de pescuit ilegale trebuie să fie sporit în perioada octombrie și mai, cele mai importante perioade fiind februarie-aprilie și octombrie-noiembrie, lunile cu migrațiune masivă spre zonele de reproducere, și atunci când aceste unelte interzise fac cele mai multe daune.
Morunul (Huso huso) și Cega (Acipenser ruthenus) sunt primele care se reproduc, de obicei la sfârșitul lunii martie până la începutul lunii mai. Apoi urmează nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) care se reproduce în aprilie-mai, ultima fiind păstruga (Acipenser stellatus), care se reproduce de obicei în mai-iunie. Prima specie care se întoarce în Marea Neagră este morunul (Huso huso), la sfârșitul lunii mai cel mai târziu, iar ultima este păstruga (Acipenser stellatus) – la sfârșitul lunii iulie.
………………………………………………….
[1] Art. 22 lit e) din O.U.G nr 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, cu modificările și completările ulterioare.
