Citatul din Eldridge Cleaver a devenit motto-ul workshop-ului internațional „Implicarea comunităților de pescari în conservare”, care s-a desfășurat on-line în data de 5 mai 2020. Workshop-ul trebuia să aibă loc în România, ca parte a Întâlnirii Comitetului Consultativ Internațional. Datorită situației create de Covid-19, acesta a avut loc virtual și s-a bucurat de prezența a 30 de experți și specialiști implicați în proiectul LIFE for Danube Sturgeons.
Proiectul se află în ultimul an de implementare, iar scopul evenimentului a fost să obțină recomandări utile pentru echipele naționale pentru finalizarea cu succes a acestuia și stabilirea unor efecte pe termen lung pentru activitățile din proiect.
4 studii de caz din Franța, Cambogia, Germania și Croația
În cadrul evenimentului, au fost prezentate 4 studii de caz din Franța, Cambogia, Germania și Croația.
Marie Lecomte (Comitetul francez pentru pescuit marin și ferme marine) a prezentat un model de recompensare folosit pentru pescarii care raportează capturi accidentale. S-a pus accent pe salvarea șipului (Acipenser sturio), a cărui prezență în sălbăticie este estimată la numai câteva sute de exemplare în toată lumea, cele mai multe fiind raportate în Estuarul francez Gironde. Printre factorii de succes ai inițiativei s-au numărat faptul că pescarii s-au simțit utili în eforturile de conservare a sturionilor, dar și că au contribuit la planurile de îmbunătățire pe termen lung; spre deosebire de activitățile de scurtă durată care, adesea, pot deveni nesustenabile.
Somany Phay de la WWF-Cambogia (Greater Mekong Programme) a prezentat câteva măsuri de conservare pentru delfinii Irrawaddy, specifici râului Mekong, care au presupus implicarea membrilor din comunitățile locale ca gardieni ai râului. „Localnicii vor fi în continuare cea mai bună sursă a noastră de înțelegere a comportamentului speciilor și a habitatelor acestora. Ei sunt, de asemenea, cei care au abilitatea de a dezvolta soluții care să genereze rezultate tangibile”, au concluzionat participanții din Ucraina.
Studiul de caz din Germania a vorbit, de asemenea, despre implicarea pescarilor în munca de conservare, aceștia contribuind la monitorizare și la stabilirea măsurilor ex-situ. Jörn Gessner (Institutul de ecologie a apei și pescuit intern din Leibniz) a explicat că Germania se confruntă cu provocări asemănătoare țărilor din bazinul Dunării inferioare, precum lipsa de control a capturilor accidentale și lipsa raportărilor. Prin implicarea activă a pescarilor în raportarea, monitorizarea și înmulțirea sturionilor, Gessner și colegii săi au reușit stabilirea unei legături de încredere și schimbare a atitudinilor până acolo încât pescarii au preluat responsabilitatea protecției acestor specii.
Prezentarea Croației a scos la lumină provocările de zi cu zi legate de colaborarea cu pescarii în încercarea de a reduce presiunea practicării pescuitului fără a scădea veniturile din această activitate. Mosor Prvan spune că, deoarece orice altă încercare de a propune o soluție de lucru a eșuat, co-administrarea stocului de pește părea să fie ultima și singura soluție care a mai rămas de explorat. „Se bazează pe ideea că cei care pescuiesc trebuie să fie implicați în luarea deciziilor și în impunerea de restricții, pentru a crea responsabilitate și implicare din partea lor, lucrând cu toate celelalte părți interesate – ONG-uri, administrație, oameni de știință și întreprinderi”.
În concluzie, Beate Striebel, leader-ul Inițiativei pentru Sturioni din cadrul WWF- CEE, a redactat câteva sugestii care ar putea fi aplicate în bazinul Dunării inferioare și în Marea Neagră, cum ar fi implicarea pescarilor în monitorizarea sturionilor (măsură luată deja în Bulgaria), investigarea unor măsuri de co-management sau dezvoltarea unui model de recompensare pentru pescarii care eliberează capturile accidentale.
Al doilea webinar a avut loc, tot on-line, în data de 13 mai.
