A fost publicat Ordinul prin care se instituie măsurile de conservare a populatiilor de sturioni


Vești bune pentru sturioni! A fost publicat în Monitorul Oficial nr 403/16.04.2021 Ordinul privind măsurile de refacere și conservare a populațiilor de sturioni,  prin care se interzice pescuitul și comercializarea produselor provenite de la sturioni sălbatici pentru o perioadă nedeterminată.

Ordinul vine în contextual în care în câteva zile expirau prevederile Ordinului 545/715/2016 privind măsurile de refacere și conservare a populațiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale și, astfel, asigură continuarea conservării populațiilor de sturioni sălbatici din România aflați în diverse grade de periclitare:

→ viza (Acipenser nudiventris) — specie critic periclitată;

→ nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) — specie critic periclitată;

→ păstruga (Acipenser stellatus) — specie critic periclitată;

→ cega (Acipenser ruthenus) — specie vulnerabilă;

→ morunul (Huso huso) — specie critic periclitată;

→ șipul (Acipenser sturio) — specie critic periclitată.

Conform prevederilor art. 3 ale Ordinului, pentru conservarea populațiilor de sturioni, începând cu data publicării acestui ordin se interzic pescuitul în scop comercial recreativ/sportiv sau familial al speciilor de sturioni din habitatele piscicole naturale din România, pentru o perioadă nedeterminată, dar și comercializarea produselor și subproduselor (carne, caviar și produse obținute direct din aceștia, icre embrionate, larve și pui predezvoltați) obținute de la sturionii capturați în habitatele piscicole naturale din România. Se interzice, de asemenea, folosirea oricăror unelte sau echipamente de pescuit sturioni, inclusiv ohane și carmace, în zonele de pescuit din habitatele piscicole naturale din România. Exemplarele de sturioni capturate accidental vor fi returnate imediat în bazinul hidrografic respectiv din care au fost capturate, indiferent de starea acestora.

Nerespectarea prevederilor acestui ordin se sancționează potrivit dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 317/2009, cu modificările și completările ulterioare, și ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.49/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Ca elemente de noutate spre deosebire de Ordinele anterioare, acesta include și Șipul (Acipenser sturio), specie care, deși era rară în bazinul Dunării, nu se  putea exclude capturarea ei. În plus, apare și obligativitatea raportării capturilor accidentale de către pescari.

Echipa Danube Sturgeon Task Force („Grupul operativ pentru sturionii din Dunăre”), din care face parte și WWF-România, bazându-se și pe rezultate din proiectul ”LIFE for Danube Sturgeons”, a trimis anul trecut autorităților relevante din România o serie de documente în sprijinul luării deciziei de continuare a prohibiției pentru pescuitul sturionilor. Documentația include argumente științifice legate de prelungirea prohibiției pentru pescuitul sturionilor în România și Bulgaria – singurele țări din bazinul Mării Negre care nu au luat până acum această măsură pe termen nelimitat.

Braconajul – principala amenințare pentru supraviețuirea sturionilor

Conform unui studiu de piață realizat de echipa proiectului în perioada 2016-2020, braconajul și comercializarea ilegală de caviar și carne de sturion sălbatic reprezintă cele mai mari amenințări pentru supraviețuirea acestor specii în bazinul Dunării inferioare. Deși pescuitul și comerțul acestor produse sunt ilegale în România, studiul de piață relevă faptul că braconajul și comerțul ilegal de produse din sturion continuă.

În timpul studiului, au fost preluate mostre de caviar și carne de sturion din magazine, restaurante și piețe locale, de la intermediari, din ferme de acvacultură și direct de la pescari, precum și din magazinele on-line. Studiul a fost realizat în Bulgaria, România, Serbia și Ucraina. Rezultatele arată că există pe piață produse din sturioni braconați, 19% din mostre fiind originare din sturioni sălbatici.